Cetatea Sarmizegetusa Regia

Cetatea Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac, este situată pe versantul sudic și pe culmile muntelui Muncelu. Ea a fost construită în relație cu zăcămintele de fier din vecinătate. Începând cu anul 1999, cetatea este inclusa pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
Situl antic este construit pe terase antropogene: cetatea înconjurată de ziduri, sanctuarele monumentale, atelierele, locuințele, elementele de captare și filtrare a apei potabile apar structurate de un sistem de drumuri coerent și bine întretinut, realizate pe versanții muntelui. Săpăturile arheologice au relevat un aspect grandios al cetății, în momentul cuceririi romane, iar funcțiile economice evidențiate de cercetări i-au determinat pe arheologii sitului să considere întregul complex, care se aliniază de-a lungul a aproape 6 km, o așezare protourbana sau un oraș. Au fost delimitate trei zone funcțional diferite: 1. cetatea; 2. zona sacră; 3. așezarea civilă.
1. Cetatea era reședința regelui, a marelui preot și a judecătorului suprem.  Suprafața închisă de zidul de incintă, gros de 3,30 m și construit în întregime în tehnica murus dacicus, era ceva mai mare de 1 ha.
Tehnica de construire a zidurilor murus dacicus constă din blocuri de piatră rectangulare sau trapezoidale așezate în straturi orizontale, fără liant între ele, cu tiranți de lemn longitudinali, oblici sau transversali.
Interesant este faptul că până în prezent nu au fost descoperite turnuri sau alte elemente de fortificație ale incintei. Palisada descoperită în fața sectorului sudic al zidului de apărare a fost pusă în relație cu ultimul asediu al cetății din anul 106 p.Hr. În zona vestică au fost descoperite încăperi cu funcție de camere de provizii, dispuse perpendicular pe zidul de incintă.
2. Zona sacră era situată la est de cetate. Accesul se făcea dinspre sud-vest printr-un drum pavat, iar dinspre sud-est printr-o scară monumentală din piatră, marginită de ziduri și având o lățime de 2,60 m.
Sanctuarele descoperite se înscriu în două categorii: circulare şi rectangulare.
Dintre cele două sanctuare circulare cu altar central, cel mai cunoscut este așa-zisul soare de andezit, care se prezintă sub forma unei platforme circulare, groasă de 30 cm, cu un diametru de 6,98 m și 10 raze, dispuse pe circumferința exterioară, ce au la extremități șiruri de mici coloane din marmură, cu partea superioară sculptată în formă de arc de cerc. Simbolistica arcurilor de cerc delimitate de cele zece raze a fost interpretată ca o confirmare a naturii uraniano-solare a credințelor religioase ale dacilor.
Sanctuarul mare circular (sau Sanctuarul calendar), cu un diametru de 29,40 m este format din trei spaţii: piesa absidată, orientată NNV-SSE şi cele două spaţii care-l înconjoară, de formă circulară şi perimetrice în raport cu încăperea centrală.
Sanctuarele rectangulare de tip aliniament, cu plinte din calcar sau blocuri de calcar la baza coloanelor au fost descoperite pe terasa a XI-a. Cercetările arheologice denotă faptul ca în a doua jumătate a sec. I p. Hr. marele sanctuar cu plinte de calcar este înlocuit de marele sanctuar cu plinte din andezit, cu trei rânduri a câte 10 coloane. Alături de precedentul sanctuar se află și micul sanctuar rectangular din andezit. Sanctuarele erau situate pe o terasă, care fusese legată de poarta amintită anterior printr-un drum pavat. Nu se știe dacă erau șapte sau opt sanctuare patrulatere, deoarece ele au fost distruse de romani în timpul ostilităților și nu se poate aprecia dacă era un singur sanctuar mare sau două mai mici construite foarte aproape.
3. Așezarea civilă este cea mai mare suprafață locuită cunoscută până astazi în lumea dacică, ocupând peste 100 terase artificiale, aflate în jurul fortificaţiei sau ariei sacre. Locuințele cercetate sunt încadrate în două categorii, cunoscute și din reliefurile de pe Columna lui Traian: locuințe cu plan rectangular, cu una sau mai multe încaperi și locuinţe cu planimetrie circulară, cu sistem constructiv identic.
Așezarea civilă era parte integrantă a cetătii Sarmizegetusa Regia. Căile de acces erau supravegheate de turnuri de pază, cu ziduri din piatră. La un moment dat, legat probabil de perioada războaielor daco-romane, accesul a fost închis de un val de pământ. Într-una din aceste locuinţe a fost descoperit celebrul vas ceramic cu ştampila „DECEBALUS PER SCORILO”.
Nobilimea dacă avea apă în locuințe, adusă prin țevi ceramice. Inventarul arheologic găsit la sit dovedește că societatea dacică avea un standard înalt de viață.
Capitala Daciei a atins apogeul sub Decebal, regele dac înfrânt de Imperiul Roman în timpul domniei împăratului Traian. După victoria asupra dacilor, în urma sângeroaselor războaie din anii 101-102 şi 105-106, romanii au cantonat temporar în cetate o garnizoană formată din detaşamente ale Legiunii a IV-a Flavia Felix. Din considerente militare, dar și simbolice, romanii au dărâmat o parte a cetății Sarmizegetusa Regia.
Noua capitală romană, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost construită la o distanță de 40 km de Sarmizegetusa Regia. Împăratul Hadrian voia ca noua capitală construită de Traian să fie percepută ca o continuatoare a celei dacice, de aceea i-a și adăugat numele de Sarmizegetusa.

La cetatea Sarmizegetusa Regia se poate ajunge cu mașina, cu bicicleta sau pe jos, ansamblul aflându-se la aproximativ 18 kilometri distanță de satul Costești.
Drumul este în întregime asfaltat.

Harta cetății Sarmizegetusa Regia

Vă așteptăm la Pensiunea Daniela

De strajă la intrarea în Ținutul dacilor, Mia și Viorel Oros vă spun bun venit la Pensiunea Daniela!